Din cuvintele lui Ion Plugarul – C. H. Spurgeon

Eram în gimnaziu când un verișor a făcut ordine în bibliotecă și m-a chemat pe mine și pe frate-meu să ne alegem cărți dintre cele la care renunța. A fost, desigur, una dintre cele mai frumoase zile din viață.

Am luat atunci și această cărticică, de 150 de pagini. Am și citit ceva din ea, dar cumva nu i-am prins meritele și am dăruit-o fratelui meu mai mic după ceva ani. Simțeam totuși că trebuie să fie ceva cu cartea asta, că am ratat ceva important.

Am cumpărat-o de la Printre Cărți, ceva mai recent.

Vineri am fugit la munte, pentru al treilea weekend consecutiv. Am aruncat o privire în bibliotecă să iau o carte scurtă. Și aici începe povestea.

E nemaipomenită. Am citit-o cu mare plăcere, fiind pe cât de scurtă pe atât de concentrată în învățătură. E ca și cum ai sta la povești cu un înțelept de pe timpuri și ți-ar vorbi tot în proverbe și zicători, pline de umor și prospețime, dar și mai încărcate de adevăr.

Am luat două cărți cu mine, dar numai pe asta am reușit să o citesc. E scurtă, dar densă. O carte unică în felul ei.

Nu e în spiritul vremurilor noastre și nici limbajul nu e rupt din politicile moderne. Dar dacă ești treaz la cap, o vei simți și pe asta ca pe o valoare suplimentară a cărții. Ce ne temem noi să rostim ca să nu se uite lumea ciudat, autorul spune direct, verde-n față. Dacă vrei să vezi crescând oameni de caracter, pune-le și cartea asta în mână.

Recomand deplin. Merită.

⋆⋆⋆⋆⋆