Dumnezeu, Scriptura și Biserica – Zoltán Szallós-Farkas

Am terminat-o de citit azi. Are 377 de pagini și 520 de grame și am purtat-o peste tot cu mine luna asta. A meritat. E prima carte citită dintr-o comandă cu multe cărți făcută recent. Și mi-am propus să nu le răsfoiesc pe restul până nu o termin pe asta. Gândul acesta pur și simplu mi-a venit… aș zice acum că nu întâmplător.

Prima impresie a fost că va fi o carte greu de citit. Dimpotrivă, abia am citit primele 5 pagini și m-a captivat. Într-adevăr, limbajul e unul elevat, dar m-a surprins plăcut să descopăr că nu e deloc distant, ci autorul păstrează o umilință, o vorbire consacrată, demnă de seriozitatea subiectelor pe care le tratează cu mare grijă și documentat.

Punctul cheie al tratatului e că teologia implică relație cu Dumnezeu. Nu poți să-L cunoști pe Dumnezeu altfel decât prin relație. Iar Scriptura este Textul în care El se descoperă. Teologia este o știință, verificabilă în și prin viața credinciosului.

Toată cartea e clădită pe această temelie, motiv pentru care nu este o înșiruire rece de înțelegeri, ci este o prezentare caldă a noțiunilor elementare pentru viața de creștin.

Termenii sunt bine definiți, relația dintre ei explicată deosebit de frumos. Adevărul este căutat în Text și fiecare neclaritate își găsește răspunsul în Cuvânt.

Subiecte abordate (cuvinte cheie): teologia, teologia generală, teologia sistematică, teologia ca știință, principiile cercetării teologice, verificarea experimentală, revelația biblică, sursa teologiei, tradiția, experiența, rațiunea, Dumnezeirea, argumente ale existenței lui Dumnezeu, doctrina Trinității, familia, hristologia, preexistența lui Hristos, natura Lui divină, natura Lui umană, păcatul, natura umană păcătoasă, păcatul ca stare, păcatul ca fapte, răstălmăciri ale adevărului, implicațiile înțelegerii adevărului în viața creștină, „întârzierea” revenirii lui Isus, perfecționismul etic, bucuria mântuirii.

Cartea mi-a întărit unele convingeri pe care le aveam deja, mi-a corectat unele înțelegeri și mi-a adus multă lumină asupra unor subiecte care nu-mi era clare. În plus, mi-a deschis noi subiecte de cugetare. Aș mulțumi, desigur, autorului. Dar în timp ce predă ca un profesor bine pregătit, te conduce direct la Text, așa încât vei mulțumi lui Dumnezeu pentru lumina care strălucește din Cuvânt.

Faptul că pune în scris (în mod direct, dar pașnic și cu cea mai bună intenție însoțită de mult respect) diferențele de înțelegere pentru fiecare subiect abordat, face din carte un manual bogat și consistent. Iar cititorul poate să vadă și prin contrast ce anume este adevăr și ce anume este răstălmăcire. Ce anume este revelat în Text și ce anume este părere omenească. Autorul rămâne lângă Text, a cărui autoritate o explică și o aplică pagină cu pagină.

Rezultatul este o carte nu doar pentru minte, ci pentru suflet. Nu una de adăugat în bibliotecă, ci una care te ajută să urmezi Calea.

„Tratatul trebuie să fie citit de orice creștin cunoscător al limbii române.” a scris cineva pe coperta din spate. Acum înțeleg de ce. Recomand și eu deplin.

Am închis cartea. Și m-am gândit: ce am aflat nou din ea? Multe. Ce am aflat ce nu este în Text (în Scriptură)? Cunoașterea vine din Text, cartea nu e străină Textului, ci conectată la el. Piesele adevărului erau mereu acolo, dar acum formează o imagine întregită, un puzzle frumos alcătuit.

Meritul cărții este tocmai acesta: în timp ce scoate la lumină adevăruri vechi, te ajută să îți pui ordine în idei și în gânduri. Este un ghid. Un răspuns riguros la întrebarea: „Cum aș putea să înțeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?”

⋆⋆⋆⋆⋆