Vești bune și vești rele despre judecată – Morris Venden

12/2024 Are 96 de pagini și am terminat-o de citit la munte, sabatul trecut. N-am găsit încă niciun exercițiu spiritual mai binecuvântat decât a citi o carte stând la umbra unui brad după ce ai făcut o plimbare înviorătoare în natură. Sau invers, citind-o în mașină într-o dimineață în care aștepți să iasă bine soarele ca să pleci apoi și să cugeți ore în șir la ce ai citit.

Cartea abordează o temă de viață și de moarte pentru creștini. E scrisă într-un limbaj simplu și fără ocolișuri, coerent, plăcut (sau neplăcut, după caz), dar ușor de parcurs.

Dacă ești un adventist interesat de o înțelegere mai bună a mântuirii, judecății, răsplătirii, îndreptățirii prin credință etc, merită să o citești. Poate că nu ți-a trecut prin gând cândva că ai putea primi iertarea pentru păcate prin străduințele proprii… doar știi că e harul și darul lui Dumnezeu. Dar cu ascultarea cum stăm? După ce ești iertat vei trăi în păcat? Normal că nu. Dar viața de biruință este un joc al ambiției personale, poți să o duci la capăt în puterea voinței tale? Poți fi un ascultător al legilor divine prin strădania și eforturile tale?

Cu alte cuvinte, este viața de credință rodul strădaniei personale? Sau dimpotrivă roadele creștine sunt rezultatul unei trăiri prin credință, a unei relații cu Hristos, care a început cu pocăința și iertarea și continuă cu o viață de sfințire în care nu suntem decât o mlădiță legată de butuc…

Este haina primită de omul care merge la nuntă un simbol al iertării sau este mai mult decât atât – un simbol al unei vieți trăite în neprihănire? Și dacă este așa, viața neprihănită a credinciosului este ceva țesut de el sau ceva ce îi țese Dumnezeu? Câte fire din haina curată sunt produsul voinței noastre?

Unde greșim când cădem iar și iar, după ce am fost iertați? Vrea Dumnezeu să ne dea iertare și atât… sau nu cumva El ne oferă și biruința?

Din cuprins:

Nu citi această carte, dacă…
Vestea rea a Evangheliei
Vestea cea rea despre ascultare
Vestea cea bună despre judecată
Vestea cea rea despre nuntă
Vestea bună pentru legaliști
Vești bune pentru farisei
Vestea bună despre zguduire
Vești bune despre ispășire

Această carte mi-a clarificat faptul că legalist nu e numai omul care e gata să-și centreze viața pe tot felul de reguli (chiar și proprii) după care te judecă cu asprime și pe care crezând că le aduce la îndeplinire în propria putere, simte că-și merită partea în Cer. Tot legalist e și omul care – dimpotrivă – e lejer cu toate legile și rânduielile – și se autofelicită pentru cât de cu ușurință le tratează. El, la fel ca orice legalist, își face propria cale, merge pe ea, și e convins că poate avea nădejdea mântuirii în timp ce își trăiește viața separat de Isus.

Da, toate ideile cărții converg frumos la același măreț adevăr: singura viață de biruință își trage seva din cel ce este Calea, Adevărul și Viața. Și orice altceva nu e decât goană după vânt.

Citită cu gândul cel bun de a descoperi lucruri bune sufletului, cred că îți poate aduce multă ordine și pace în suflet. O să vezi ce bune pot fi și cele mai rele vești. Mi-a plăcut. Recomand.

⋆⋆⋆⋆⋆