Siguranța mântuirii – Richard Nies

by Posted on

13/2024. Are 86 de pagini, e legată frumos, se citește cu spor. E o carte serioasă, dar vine și la pachet cu zâmbete, căci e presărată fix când nu te aștepți de povestioare cu tâlc. Am citit-o la munte sabatul trecut.

Din cuprins:

  • Fără nicio îndoială (Pot să știu că sunt mântuit?)
  • Războiul s-a sfârșit! (Pot să știu sigur că sunt iertat?)
  • În mâini bune (Pot avea pace cu privire la păcatul de neiertat?)
  • El este partea noastră (Pot supraviețui judecății de cercetare?)
  • Și tu poți ajunge (Pot fi și eu printre cei 144000 de mii?)

Deși sunt sigur că greșește în anumite aspecte (destul de minore) și în anumite formulări (ce pot fi scoase ușor din context și răstălmăcite), pentru mine cartea aceasta a fost un ajutor. Ca un om care și-a făcut bine temele și știe cu precizie ce mutări are de făcut, autorul abordează pe rând temele cele mai spinoase care îți pot frământa sufletul când vine vorba despre suflet…

În loc să te învețe cum să ocolești întrebările fundamentale printr-o spoială de jocuri de cuvinte folosite în mod banal (ca să-ți păstrezi demnitatea afișată, dar și temerile interioare profunde), te învață cum să le abordezi direct și fără teamă, schimbându-ți perspectiva din care te uiți. Nu e despre tine, e despre Dumnezeu. Nu este despre performanța ta, ci despre cât poate Cel Atotputernic. Nu e despre slava ta proprie, ci despre a Celui ce merită toată onoarea.

Dacă te-a găsit cu gândul că poate că nu vei fi suficient de capabil spre a-ți duce mântuirea până la capăt, cartea te lasă cu gândul simplu și liniștit: Cel ce a început-o va face totul, căci n-a avut niciodată gândul să-Și abandoneze lucrarea pe care o face în văzul întregului Univers. Prin puterea Sa, prin iubirea Sa, Cerul îți este deschis pentru veșnicie.

Nu vei câștiga cerul pentru că ai fost suficient de performant. Nici nu vei pierde cerul pentru că ai făcut vreun rău. Dacă pierde cineva cerul e pentru că refuză iertarea acordată din belșug omului și omenirii. Plata pentru toate păcatele lumii, trecute, prezente și viitoare s-a plătit pe Calvar. Dacă își va purta cineva propriile păcate, e din cauză că a refuzat mântuirea plătită cu preț de sânge.

Își părăsește tatăl copilul ce face pași firavi și cade? Nu. Dimpotrivă e lângă el și îl ridică pas cu pas. Nu Dumnezeu pleacă de lângă noi, ci noi alegem să-L părăsim. Avem un mare Avocat care s-a oferit să fie de partea noastră. Judecata de cercetare este vestea bună că El ne este și Judecător, că a luat cazurile noastre în mâinile Sale și vrea să-Și desăvârșească lucrarea.

E o meditație benefică sufletului. Nu-i dau 5 steluțe, dar mi-a fost o carte de folos.