Povestea lui George W. Carver – Yvonne Davy

A cincea carte citită anul ăsta. Partea grea a fost să o iau din bibliotecă. Apoi mi s-a lipit de mâini, de ochi și de inimă. E scrisă foarte frumos, se citește ușor. 113 pagini. Are și ilustrații faine.

Coperta din spate face o prezentare foarte bună:

„Născut în sclavie și rămas orfan înainte de prima aniversare, George a fost un copil bolnăvicios căruia i s-a refuzat inițial accesul la educație din cauza culorii pielii. Nimic nu l-a putut împiedica însă pe George W. Carver să-și folosească mintea sclipitoare pentru a descoperi răspunsuri la toate întrebările sale.

Mâinile lui negre, cu degete subțiri și îndemânatice, au alinat, prin muzică, inimile rănite, au îndepărtat durerea din mușchii atrofiați sau din picioarele betegite de poliomielită și au dezvăluit miracolele ascunse în plante și în natura plină de mistere.”

Această carte „prezintă (…) istoria unui tânăr de culoare care a reușit să depășească obstacolele și să atingă succesul. Curiozitatea și inteligența native s-au îmbinat perfect cu dispoziția de a asculta de Dumnezeu.”

E scrisă în special pentru copii. Și cred că e un cadou minunat pentru un copil care vrea să citească o carte. Poate că și pentru un copil pe care vrei să-l deprinzi cu cărțile.

M-a surprins foarte plăcut cantitatea și calitatea informațiilor puse în paginile cărții. E și istorie, e și biografie, dar și principii de viață bine exemplificate. Și o paletă întreagă de emoții, unele episoade fiind dur de triste, altele pline de curaj sau de voioșie.

E cea mai bună carte pe care am citit-o anul ăsta. Recomand deplin. (Dacă ar trăi bunicul ar trebui să o ascund, că altfel… venind să ne facă vizită s-ar pierde în ea.)

⋆⋆⋆⋆⋆